rolul jurnalismului

Despre rolul jurnalismului în societate.Când jurnaliştii înşişi vorbesc despre profesia lor, raportată la sfera politicului, folosesc termeni precum „a patra putere în stat” sau „câinele de pază al democraţiei”. În România postcomunistă, media luată în ansamblu, ca instituţie, se plasează constant deasupra Parlamentului, Guvernului sau preşedinţiei. În ultimii ani, însă, această încredere a intrat într-un trend descendent datorită unei perceţii generale a populaţiei că marile trusturi de presă au devenit afiliate politic, sau, conform unui termen vehiculat des de politicieni, s-au „mogulizat”. Bineînţeles, aici dezbaterea se poate canaliza pe un teren al deonotologiei: ce ar trebui să fie presa versus ce poate fi presa, în contextul actual, capitalist. Pentrua fi mai relevant, voi prezenta, pe rând, ambele feţe ale problemei şi voi concluziona comparând gradulde discrepanţă dintre cele două.Metodele de măsurare a gradului democratizării unei ţări conţin, inevitabil, şi o dimensiune de libertate a presei. Pluralitatea opiniilor este un factor deosebit de important care indică o societate sănătoasă, democratică şi tolerantă. Aici se pot măsura numărul de publicaţii existent dar şi afilierealor: mai exact, dacă opoziţiei i se permite să aibă mijloace de a-şi comunica oferta electorală.Majoritatea constituţiilor consfinţesc, fie şi pe hârtie, dreptul la liberă exprimare.Rolul pe care mass-media îl joacă, conform lui Habermas, este unul de mediere, un mod în carecetăţenii se pot implica activ în guvernare. Având în vedere că instrumentul clasic prin care cetăţenii îi pot taxa pe cei aleşi, şi anume alegerile, poate fi utilizat doar din 4 în 4 ani în cazul Parlamentului şi din5 în 5 ani în cazul preşedinţiei, este necesar să existe nişte mijloace de mediere eficiente care săacţioneze în tot acest timp. Media este vocea persoanelor defavorizate, care nu sunt reprezentate proporţional în Parlament. Prin jurnale de ştiri şi emisiuni sociale, se poate aduce la cunoştinţafactorilor de decizie nivelul de trai al diverselor pături din societatea românească.Mai mult, mass media are rolul de a agrega opinia internaţională privitor la ţara noastră. Prin preluarea de ştiri de la agenţiile externe, se obţine o radiografie a imaginii României în exterior. Normal, aceasta este nuanţată în funcţie de caracteristicile regionale. Nu în ultimul rând, după cum putem citi în Legea Naţională a Audiovizualului, mass media areşi un puternic rol informativ. Cetăţenii primesc informaţii nu numai despre anumite personalităţi sau partide politice, ci şi efectiv despre structura şi funcţionarea unor instituţii. Aceasta este foarte util mai ales din 2007, când România este reprezentată şi la nivelul Parlamentului European şi a altor instituţiiale UE.Practic, mass-media este un agregator de voci. Atât dinspre cetăţeni către sfera politică, cât şiinvers. Mai nou, organizaţiile non-guvernamentale se luptă şi ele pentru a fi vizibile şi a-şi transmite mesajele televizat, astfel încât ele să ajungă la cât mai mulţi oameni. Un moment în care acest lucru afost vizibil a fost campania de redirecţionare a 2% din impozitul pe venit către un ONG, campaniedesfăşurată între 1 ianuare şi 15 mai a fiecărui an.Dar, poate cel mai important rol pe care mass media îl joacă, raportat la politică, este unul de„watch dog”. Jurnaliştii fac permanent investigaţii prin care reuşesc să scoată la iveală diverse încălcăriale legii şi chiar cheltuieli publice total nejustificate. Aceste abuzuri de putere ies la iveală şi potdistruge carierele politicienilor corupţi.După ce am stabilit punctele pe care jurnalismul ar trebui să le atingă într-o orândui redemocratică, este imperios necesar să trecem în revistă atribuţiile şi rolul pe care reuşeşte să şi le asume în societatea contemporană. Referitor la rolul de mediatator pe care jurnalismul ar trebui să îlîndeplinească, în actualitatea contemporană este mai mult decât dificil de determinat modul în careacest fapt se petrece în România. Principala abatere de la îndatorirea sa de bază este cauzată decoloratura fiecărui patronaj. Atât din punct de vedere al tendinţei de persudare, cât şi al intenţiei voalarea acţiunilor acestora. Din perspectiva opoziţiei, jurnalismul este utilizat pentru a strârni intrigi vehemente la adresa celor care reprezintă la momentul repectiv puterea executivă din stat.